Egoismul … fundamentul societății umane
Oamenii sunt întotdeauna motivați de egoism, până și cele mai banale acte de altruism se reduc la simple gesturi de interes rațional pentru propria persoană. Când alegi sa ajuți pe cineva, fără să ai vreo obligație explicită, nu dai dovadă de bunătate. Într-un asemenea context bunătatea nu există. De fapt, o faci pentru tine insuți, întotdeauna aștepti ceva în schimb.
Oferi câteva monede unui cerșetor … o faci din obligație. Empatia îți permite să percepi situația persoanei respective, să conștientizezi că ai putea să te afli în aceeași poziție. Prin gestul tău alungi sentimentele enervante de vinovăție, ai satisfacția de respecta un cod moral apreciat de ceilalți, îți conferi speranța că și ceilalți te vor ajuta pe tine dacă va fi cazul și nu în ultimul rând e vorba de sentimente de putere, mândrie și de respect de sine. Așadar eviți durerea si îți produci plăcere, evident la un nivel psihologic. Faptul că acțiunile tale au un efect benefic asupra persoanei care îți cere ajutorul e doar un rezultat secundar. Pe scurt ești egoist și când îi ajuți pe ceilalți, trăieși într-un hedonism continuu.
Nu stiu daca lucrurile stau asa cum descrie acest material. Nu cred ca toti care dau un banut unu cersetor o fac din egoism. Sunt de acord cu sentimentul de vinovatie care te incerca in momentul in care vezi un asemenea om, cu atat mai mult daca este un minor si te gandesti: unde ii sunt parintii?
Nu m-am vazut niciodata in situatia unui cersetor. Cosider ca am avut destul noroc sa ma nasc intr-o familie care mi-a oferit posibilitatea sa studiez si consider ca sunt destul de capabila sa lucrez pentru a ma putea intretine.
Sper ca mai exista in lumea in care traim, in oamenii de langa noi atata umanitate, incat pomana pe care o face cand dam un ban unui cersetor, sa nu fie un simplu gest egoist, ci o dovada de blandete si bunavointa fata de cei mai putini norocosi ca noi.